Când ai nevoie de pensie? Regula de 4%, explicată

Înmulțește cheltuielile anuale pe care le estimezi la pensie cu 25. Asta este regula de 4%: suma țintă este cheltuielile anuale împărțite la 4%, adică același lucru cu înmulțirea cu 25. Dacă estimezi cheltuieli de 40.000 de dolari pe an, regula indică 1.000.000 de dolari. Regula provine din datele istorice ale pieței americane și este un punct de plecare pentru planificare, nu o promisiune.

Calculator pensieCât trebuie să strâng ca să ies la pensie?Încearcă gratuit

Calculul

Suma țintă = cheltuieli anuale ÷ rata de retragere. La o rată de retragere de 4%, împărțirea la 0,04 înseamnă același lucru cu înmulțirea cu 25. Deci:

• 30.000 de dolari pe an înseamnă nevoie de 750.000 de dolari.
• 40.000 de dolari pe an înseamnă nevoie de 1.000.000 de dolari.
• 60.000 de dolari pe an înseamnă nevoie de 1.500.000 de dolari.

O rată de retragere mai mică cere mai multe economii. La 3,5%, 40.000 de dolari pe an înseamnă 40.000 ÷ 0,035 = 1.142.857 de dolari. De aceea contează la fel de mult rata pe care o alegi ca și cheltuielile în sine.

De unde vine procentul de 4%

În 1994, William Bengen a publicat studiul „Determining Withdrawal Rates Using Historical Data” în Journal of Financial Planning. A testat un portofoliu de acțiuni și obligațiuni americane pe baza istoriei reale a randamentelor, pornind din ani diferiți. A întrebat cât poate retrage un pensionar în primul an și apoi să crească suma în fiecare an cu inflația, fără să rămână fără bani în 30 de ani. Pentru cea mai grea perioadă din acea istorie, răspunsul a fost în jur de 4%.

În 1998, Cooley, Hubbard și Walz au publicat un studiu, adesea numit studiul Trinity, care a testat o serie de rate de retragere pe date istorice americane și a numărat de câte ori a ținut fiecare dintre ele. Pentru portofolii cu cel puțin jumătate în acțiuni, retragerea a 4% din soldul inițial în primul an, cu ajustarea sumei în fiecare an cu inflația, a ținut 30 de ani în aproape toate perioadele studiate, dar nu în fiecare.

Ce spune și ce nu spune regula

Regula rezumă istoria unei singure țări. Nu este o lege a piețelor. Ține cont de aceste limite:

• Timpul. Studiile s-au uitat la aproximativ 30 de ani. Dacă ai nevoie de 40 sau 50 de ani de pensie, o rată mai mică este alegerea mai prudentă.
• Piețele. Studiile au folosit randamentele istorice americane pentru un amestec de acțiuni și obligațiuni. Alte țări și alte amestecuri au avut istorii diferite, iar randamentele viitoare nu se cunosc.
• Înainte de impozite și comisioane. Impozitele la retrageri și comisioanele de investiții reduc suma pe care o păstrezi. Cifrele le lasă deoparte.
• Cheltuielile. Regula presupune că retragerile cresc cu inflația în fiecare an. Unii cheltuiesc mai mult la început și mai puțin mai târziu, iar asta schimbă rezultatul.
• Alte venituri. O pensie sau un ajutor de stat acoperă o parte din cheltuieli. Scade mai întâi acest venit garantat, apoi aplică regula de 25 de ori asupra diferenței rămase.

Acesta este un material educațional, nu sfat financiar. Un consultant care îți cunoaște întreaga situație îți poate da un răspuns mai bun decât o regulă empirică.

Gândește în bani de azi

Banii din viitor cumpără mai puțin, pentru că prețurile cresc. Ca să comparăm corect, scoatem inflația din randament. Randamentul real este:

randament real = (1 + randament) ÷ (1 + inflație) − 1

Cu un randament de 5% și o inflație de 2%, randamentul real este 1,05 ÷ 1,02 − 1 = 0,0294, adică aproximativ 2,94%. Scăderea (5 − 2 = 3%) dă un rezultat apropiat, dar puțin prea mare, iar diferența crește odată cu cifrele.

Lucrul cu banii de azi păstrează ținta și creșterea în aceeași unitate de măsură. Dacă faci economiile să crească cu randamentul real și compari rezultatul cu o țintă la prețurile de azi, cele două se potrivesc. Dacă faci economiile să crească cu randamentul nominal și compari cu prețurile de azi, rezultatul pare mai bun decât este.

Un exemplu pas cu pas

Pornește de la 100.000 de dolari economisiți și adaugă 1.000 de dolari pe lună. Presupunem un randament de 5% și o inflație de 2%, ceea ce dă un randament real de 2,94% pe an. Ținta este 1.000.000 de dolari, care acoperă 40.000 de dolari pe an la 4%.

În fiecare lună, soldul crește cu echivalentul lunar al randamentului real, adică aproximativ 0,24%, apoi se adaugă 1.000 de dolari. Calculat lună de lună, soldul ajunge la 1.000.000 de dolari după 420 de luni, adică 35 de ani.

Schimbă câte un lucru pe rând:

• Adaugă 500 de dolari în plus pe lună, la 1.500. Ținta este atinsă în 28 de ani.
• Planifică 30.000 de dolari pe an în loc de 40.000. Ținta scade la 750.000 de dolari, pe care aceiași 1.000 de dolari pe lună o ating în aproximativ 28 de ani.

Ce schimbă cel mai mult rezultatul

1. Cheltuielile. Ținta este de 25 de ori cheltuielile anuale, deci fiecare 1.000 de dolari mai puțin pe an scade ținta cu 25.000 de dolari. Este cel mai important factor și cel pe care îl controlezi cel mai direct.
2. Economisirea lunară. Banii economisiți devreme au cei mai mulți ani să crească, deci o sumă lunară mai mare scurtează mult timpul.
3. Randamentul și inflația. Ele stabilesc randamentul real, iar diferențele mici se adună de-a lungul deceniilor.

Calculatorul de buget te ajută să estimezi cheltuielile anuale. Calculatorul de dobândă compusă arată cum funcționează creșterea înainte de a scoate inflația, ceea ce este util pentru comparație cu cifra reală.

Pașii

1. Estimează cheltuielile anuale în bani de azi cu Calculatorul de buget.
2. Scade veniturile garantate pe care te aștepți să le ai, cum ar fi pensia.
3. Înmulțește restul cu 25. Acesta este obiectivul.
4. Proiectează economiile cu Calculatorul pensie, care lucrează în bani de azi și arată vârsta la care ajungi la țintă, împreună cu un grafic al soldului.
5. Testează o rată mai mică, o pensionare mai lungă și o cifră mai mică a cheltuielilor și vezi cât de mult mută fiecare schimbare data.